Religia pe intelesul tuturor

Geneza 1 1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. 2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. 3 Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi. 6 Dumnezeu a zis: "Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape." 7 Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost. 8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua. 9 Dumnezeu a zis: "Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, şi să se arate uscatul!" Şi aşa a fost. 10 Dumnezeu a numit uscatul pământ,

                       Facerea lumii      Dumnezeu a facut lumea din nimic in sase zile.                        Ziua intaia     La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul. Si pamantul era netocmit si gol. Intuneric era deasupra adancului si Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie lumina!" Si a fost lumina. Si a vazut Dumnezeu ca e buna lumina si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziua, iar intunericul l-a numit noapte. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua intaia (Fac. 1, 1-5).                        Ziua a doua        Si a zis Dumnezeu: "Sa fie o tarie prin mijlocul apelor si sa se desparta ape de ape!" Si a fost asa. A facut Dumnezeu taria si a despartit Dumnezeu apele cele de sub tarie de apele cele de deasupra tariei. Taria a numit-o Dumnezeu cer. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a doua (Fac. 1, 6-8).                   

                                                    NOE Răutatea oamenilor Pe vremea când erau pe pământ uriaşii şi vitejii, Dumnezeu a văzut că răutatea omului era mare pe pământ, şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rau. I -a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ, şi S-a mâhnit în inima Lui. Şi Domnul a zis: ,,Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare, şi până la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut.``căci Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, fiind plin de silnicie. Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului. Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu. Pregătirea corabiei Dumnezeu îi spune lui Noe să construiască o corabie pe care i-o descrie în amănunt. I-a spus să ia din fiecare soi câte două, una de parte bărbătească şi una de parte femeiască, adică din păsări, din vite, din târâtoare.El